Conferin]\ ]inut\ de Franco Troiano
la 27 Mai 2000 la Conferin]a Interna]ional\ FEDER.CEN.TRI. pe tema:

VIITORUL TRADUCERII :
TEHNOLOGIE, PREG|TIRE, PIA}|

În cadrul întâlnirii EUATC (European Union of Associations of Translation Companies) de la Misano-Rimini, Italia.

Paradoxul [i anomalia dintre cerere [i ofert\
 
 

Munca la Bruxelles vreme de aproape dou\zeci[icinci de ani m-a f\cut s\ v\d Italia "cu josul în sus", cu Alpii în jos [i cu laba cizmei în sus. Se pare c\ aceast\ perspectiv\ inversat\ - "inversat\" din punctul de vedere al primilor treizeci de ani din via]a mea, m-a f\cut s\ v\d [i alte lucruri pe dos, de multe ori într-un mod revelator. Acesta este chiar avantajul unui emigrant asupra localnicilor. În concluzie, to]i str\inii afla]i ast\zi aici, sau cei ce au tr\it vreme îndelungat\ în str\in\tate, vor [ti foarte bine despre ce vorbesc. A[adar, atunci când Pre[edinta dumneavoastr\, Doamna Lia Guastaroba, fondator al EUATC, mi-a cerut s\ v\ vorbesc pe scurt despre traduceri, dou\, trei observa]ii spontane dar în acela[i timp paradoxale sau poate  anormale cu privire la profesiunea noastr\ mi-au venit în minte. Dar haide]i s\ începem cu un problem\ care sigur v\ este foarte familiar\.
 

1- Multilingualismul în comunicare o condi]ie a dezvolt\rii companiilor [i a institu]iilor post-moderne

Noi suntem cu to]ii privilegia]i pentru c\ lucr\m în unul dintre cele mai importante sectoare din era post-industrial\, i.e. era comunic\rii. Nu vreau s\ spun c\ produc]ia de bunuri a fost dep\[it\, de la ma[ini la telefoane mobile, de la faian]\ la ravioli, produsele vor r\mâne întotdeauna baza economiei noastre. Totu[i, ast\zi, comunicarea are o importan]\ capital\. În general, oferta umbre[te cererea, iar comunica]ia scris\, ca parte integrant\ a tuturor produselor, devine acel element specific care face distinc]ia. Comunicarea este scopul activit\]ilor noastre, având în mod inevitabil o baz\ multilingv\. Într-adev\r, companiile [i/sau institu]iile publice, care nu export\ - cu alte cuvinte, care nu comunic\ în alte limbi - sunt condamnate s\ stagneze sau s\ se scufunde. Globalizarea pie]ei pune bazele unei comunic\ri multilingve, condi]ie a dezvolt\rii firmelor [i institu]iilor moderne care sunt cu adev\rat active [i competitive.
 

2- Paradoxul "standardiz\rii" globaliz\rii [i marea întoarcere geo-stilistic\ c\tre identitatea lingvistic\ local\

Un prim paradox ar fi acela al întoarcerii - dac\ putem vorbi despre o întoarcere - la limba na]ional\ sau regional\ confruntat\ cu teama limbii universale, engleza mereu dominant\. Nu s-a mai v\zut niciodat\ a[a o pasiune filozofic\ pentru calitate, manifestat\ c\tre limbile lumii. A[a cum calculatorul a dus la cre[terea consumului de hârtie [i nu la reducerea sau eliminarea sa, interna]ionalizarea schimburilor duce la revalorizarea limbilor, chiar [i a celor pe care le consideram mai "fragile" [i c\rora le prevedeam chiar dispari]ia. Iat\ c\ ast\zi croata se diferen]iaz\ din ce în ce mai mult de sârb\, ceha de slovac\, braziliana de portughez\ [i castilian\, de argentinian\ sau mexican\. Nevoia de a conserva sau de a dezvolta identitatea sa cultural\ în condi]iile unei globaliz\ri planetare, globalizare suspectat\ c\ încurajeaz\ pierderea elementelor particulare, a dus de fapt la (re)descoperirea importan]ei limbajului [i la ap\rarea stilului specific fiec\rei limbi. Ap\rarea, bineîn]eles, poate deveni excesiv\, ca în Canada spre exemplu, unde vorbitorii de limb\ francez\ din provincia Quebec au promulgat legi severe împotriva folosirii expresiilor engleze[ti, sau în Flandra unde belgienii de limb\ flamand\ duc în continuare adev\rate cruciade împotriva vorbirii limbii franceze. Democra]i, nu v\ teme]i! Dragostea fa]\ de limba matern\ ast\zi redefine[te ast\zi mândria patriotic\ [i nu este o manifestare na]ionalist\ în sensul tradi]ional al cuvântului. Cu alte cuvinte, s\ spunem da multiculturalismului [i cosmopolitismul multicultural. S\ spunem nu uniformiz\rii impuse de t\v\lugul globaliz\rii! Dintre dou\ produse, din care numai unul este prezentat [i descris în limba clientului, alegerea este u[or de ghicit chiar dac\ exist\ o mare diferen]\ de pre] sau calitate. Acesta este ceea ce noi numim factorul LC (Limba Clientului). Acum câ]iva ani, nu era ceva obi[nuit s\ traduci pagini de Internet. Acum, pân\ [i americanii sunt obliga]i s\ î[i traduc\ materialul publicitar în diverse limbi pentru a putea continua exportul produselor lor. Limbajul este parte integrant\ a produsului [i a competitivit\]ii acestuia, iar aceasta nu mai este doar o afirma]ia unui lingvist vizionar. Bineîn]eles, inten]ia acestei dezbateri nu este s\ încurajeze ambi]iile suporterilor de noi dialecte, sau vechile, ridicolele lor preten]ii, ca în cazul bretonilor sau a italienilor din nord afecta]i de teoria bilingv\ bazat\ pe dialecte sau folclor. Din cele cinci mii sute de limbi vorbite ast\zi [i recunoscute de UNESCO, în jur de patruzeci pot fi considerate importante. Printre ele se g\sesc îns\ albaniana sau zulu, limbi care pentru moment nu sunt foarte importante. Cu privire la viitor, trebuie s\ ne reamintim c\ americanii au recunoscut c\ urm\resc cu interes politic nu mai pu] in de 169 de limbi.
 

3 - Anomalia fenomenului "toate limbile" produse în exclusivitate de companii regionale

Dintre toate anomaliile ce se întâlnesc în domeniul nostru de activitate, este una asupra c\reia a[ dori s\ v\ atrag aten]ia : problema "relocaliz\rii" produc]iei lingvistice. Ast\zi, aceast\ produc]ie este anormal ([i paradoxal) executat\ într-un mod "delocalizat". Dar dac\ vorbim de un anume tip de produc]ie care nu poate fi "delocalizat", acesta este cazul limbilor. Vara trecut\, eram în vacan]\ în Italia [i am auzit f\r\ s\ vreau râsetele unor prieteni. Vorbeam despre "disco-duro", f\când traducerea pornind de la "disque dur" sau "hard disc". Astfel am aflat c\ în italian\ se spune "disco fisso", denumire care este, mult mai corect\. Iat\ de ce nu este suficient ca traduc\torul s\ fie de limb\ matern\, ci este necesar ca acesta s\ locuiasc\ în ]ara de origine, pentru a nu se expune riscului unor gre[eli de frazeologie sau terminologie care sunt jenante [i de neiertat. Pentru a putea fi siguri c\ limbajul nu este corupt, ci este respectat întocmai trebuie ca textele s\ fie cel pu]in verificate in situ, inclusiv leg\tura dintre text [i pagina]ie.  Diferen]a dintre noi [i celelalte companii de traducere [i interpretare este c\ birourile noastre sunt aproape exclusiv regionale. Este adev\rat c\ Internetul permite ca traducerile s\ fie f\cute de traduc\tori liber-profesioni[ti din toate col]urile lumii, dar în acela[i timp este tragic c\ func]ia crucial\ de control lingvistic revine unei agen]ii care este practic analfabet\. Firmele noastre sunt întotdeauna responsabile de furnizarea unor traduceri de înalt\ calitate tuturor clien]ilor no[tri; noi nu ne putem permite s\ gre[im. Cum po]i garanta unui client un anumit nivel de calitate dac\ tu nu ai un birou central [i filiale în toat\ lumea, capabile s\ verifice [i s\ ofere servicii eficiente pentru fiecare limb\?  Înainte ca un actual sau un viitor client s\ ne pun\ aceast\ întrebare, trebuie s\ g\sim curajul de a ne ocupa de aceast\ problem\ în mod profesional; ast\zi, un alt mod de ac]iune putând fi considerat o problem\ intolerabil\. Chiar dac\ ne d\m cu to]i seama c\ este nevoie de ani înainte de pentru a g\si un r\spuns la o astfel de întrebare [i, mai ales, pentru a g\si o solu]ie, nu putem s\ nu continu\m s\ ne punem aceast\ întrebare!
 

4 - Anomalia traduc\torului omniscient, presupusul specialist în multiplicarea termenilor tehnici

Apropo de anomalii, s\ respir\m profund [i s\ ne aplec\m asupra unui alt subiect care poate distruge rela]ia noastr\ cu clientul, adesea indus în eroare chiar de promisiunile noastre. Nevoia lor de a simplifica [i reduce dificult\]ile lingvistice g\se[te satisfac]ie atunci când le noi propunem citirea textului de c\tre un traduc\tor specializat, nu numai în toate limbile dar [i în orice domeniu, chiar cel al clientului! Dac\ ace[ti traduc\tori specializa]i chiar exist\ (pân\ [i inginerii respectivei companii ]in ast\zi cu greu pasul cu tehnologia avansat\ [i din ce în ce mai specializat\ în concordan]\ cu produsul), cum este posibil ca remarcabilii no[tri liber-profesioni[ti s\ fac\ fa]\ când ei trebuie s\ traduc\ numai textele specializate pentru care sunt considera]i competen]i? S\ ne întreb\m dac\ nu suntem chiar noi aceia care, ca profesioni[ti în domeniul serviciilor lingvistice, provoc\m neîn]elegeri contractuale care apoi vor duce la dezam\girea clientului [i la confuzii atât pe pia]a ofertei dar [i pe cea a cererii? Pe cine s\ dai vina, de fapt, când e[ti for]at s\ consta]i lipsa de cultur\ a traducerii prezent\ pe pia]a noastr\. Pe cine s\ faci responsabil de tragica subestimare a complexit\]ii - [i valorii! - serviciilor noastre? 
 

5 - Sistemele de traducere, terminologia informatizat\ [i în special, traducerea asistat\ de calculator sunt elementele esen]iale ale traducerii umane

{tim cu to]ii de ce know-how dispune ast\zi traductologia aplicat\, atât la nivel lingvistic cât [i tehnologic. În 1994, când am publicat prima carte despre traduceri [i editare multimedia, am recenzat peste 450 de c\r]i care studiau acest domeniu. Cât despre o solu]ie la principala problem\ a calit\]ii traducerii, sau altfel spus precizia multilingv\ a unor anumi]i tehnolec]i ai unei companii, studiile de terminologie sunt pe pia]\ de aproape zece ani, oferind cu adev\rat solu]ii strategice: memoriile de traducere informatizate [i un sistem centralizat de control lexical (noi folosim cu preponderen]\ Trados, IBM [i Systran). Dac\ în ziua de azi noi nu vindem clien]ilor no[tri glosare complete pentru termenii tehnici, dac\ nu le ar\t\m complexitatea muncii de traducere, risc\m s\ ducem la dispari]ie aceast\ profesie. A[a cum [tim cu to]ii, o solu]ie pentru traducerea textelor tehnice este folosirea memoriilor de traducere, care construiesc [i multiplic\, în permanen]\, glosarele de cuvinte ale companiei, o limb\ dup\ alta în timp real.
 

6- Pedagogia traductologiei [i în primul rând negocierea nivelului de calitate cu clientul

Preg\tirea profesional\ pare s\ fac\ progrese remarcabile în câteva prestigioase [coli pentru traduc\tori din Europa [i Italia ([i  Domnul Profesor Arduini nu va nega acest lucru). Pe lâng\ cele dou\ elemente majore ale [colii de traductologie, preg\tirea filologic\ în limba matern\ [i cunoa[terea sistemelor informatice de traducere, practica unei limbi str\ine se r\spânde[te din ce în ce mai mult datorit\ diverselor c\l\torii în str\in\tate (cursuri, schimburi universitare, re[edin]e în str\in\tate, locuri de munc\). Din fericire, în ziua de azi totul s-a schimbat în compara]ie cu genera]ia mea, antropologic unilingv\ sau aproape. De fapt, este chiar mai bine a[a. Între timp a[tept\m ca noua genera]ie de traduc\tori s\ schimbe cultura noastr\ profesional\, atât din punctul de vedere al ofertei cât [i al cererii (adesea cei care se ocup\ de editing sunt tineri cu diplom\ de traduc\tori), adic\ a[tept\m schimbarea st\rii actuale de primitivism în care se afl\ cultura traductologic\. Noi profesioni[tii trebuie s\ ac]ion\m întotdeauna cu spirit pedagogic fa]\ de cererea pie]ei.Cum? Nu va fi u\or.

V\ mul]umesc [i v\ urez mult succes în munca dumneavoastr\.

1- Multilingualismul în comunicare o condi]ie a dezvolt\rii companiilor [i a institu]iilor post-moderne.
Multilingualismul [i calitatea acestuia, ca obiecte ale activit\]ii noastre, constituie cel mai important aspect al informa]iei.  Aceasta din urm\ d\ na[tere factorului decisiv al erei postindustriale.

2- Paradoxul "standardiz\rii" globaliz\rii [i marea întoarcere geo-stilistic\ c\tre identitatea lingvistic\ local\.
Paradoxal, globalizarea pie]elor nu a avut efect negativ asupra limbilor na]ionale. Din contr\, le-a m\rit importan]a mai mult ca niciodat\, în special datorit\ factorului LC (Limba Clientului): noua pasiune filologic\ a celor patruzeci de limbi ce sunt considerate relevante din punct de vedere economic.

3- Anomalia fenomenului "toate limbile" produse în exclusivitate de companii regionale.
Toate tipurile de produse pot fi "delocalizate", cu excep]ia limbilor. Cum putem rezolva m\car problema de a fi capabil s\ verifici in situ traducerea?

4- Anomalia traduc\torului omniscient, presupusul specialist în multiplicarea termenilor tehnici.
Este posibil ca relativa lips\ de lucr\ri s\ se datoreze atitudinii simplificatoare a celor din bran[\?

5- Sistemele de traducere, terminologia informatizat\ [i în special, traducerea asistat\ de calculator sunt elementele esen]iale ale traducerii umane.
Solu]ia pentru producerea de tehnolec]i multilingvi nu st\ în oferta unor traduc\tori "tehnici" ci în sistemele [ terminologiile computerizate de traducere.

6- Pedagogia traductologiei [i în primul rând negocierea nivelului de calitate cu clientul.
Faptul c\ cele mai prestigioase [coli de traducere pun accentul pe o predare filologic\ a limbii materne dar [i pe sistemele computerizate de traducere reprezint\ o dezvoltare pozitiv\. Totu[i, clientul trebuie educat.